1.Propriu unei fiinte, unui lucru sau unui fenomen;particular,distinctiv;2.Care se raporta la o unitate.s.n. caracterul propriu,particular (a ceva nal=suma a caracteristicilor unei culturi, arte, literaturi care provin din trasaturile proprii poporului si istoriei sale).[cf. fr. specifique, it. specifico] Vezi definitia »

KAKÍU, -ÍE adj. v. kaki. Vezi definitia »

INFLAMATÓRIU adj. v. EXOSTOZĂ. Excrescență osoasă traumatică sau inflamatorie care provoacă șchiopătarea și anchilozarea articulațiilor la om și la cal. [DEX '98] Vezi definitia »

PURÍU, -IE 1. adj. (Reg.; d.oameni) Cărunt. 2. adj. (Reg.; d. oameni) Bătrân. 3. s.m. (Arg.) Tată. – Rrm. puro. Vezi definitia »

CONSÍLIU, consilii, s. n. 1. Colectiv organizat, cu sarcini de conducere, de administrare sau de avizare etc. a activității unei organizații, firme, societăți comerciale, instituții etc. ◊ Consiliu de stat = a) (în unele state) organ suprem al puterii de stat cu activitate permanentă; b) denumire dată organului consultativ al șefului statului; organul suprem al jurisdicției administrative; organul administrativ central. Consiliu de miniștri = totalitatea miniștrilor îndeplinind funcția de organ al puterii executive; guvern. Consiliu de familie = organ de tutelă alcătuit din membrii familiei, care se pronunță asupra actelor unui membru al familiei lipsit de capacitatea de administrare a bunurilor sale. Consiliu științific = colectiv însărcinat cu îndrumarea muncii științifice într-o instituție de învățământ superior sau într-un institut de cercetare. Consiliu redacțional = organ consultativ de pe lângă redacția unei edituri, format din specialiști aparținând domeniilor de activitate ale redacției respective. 2. (Înv.) Sfat. – Din lat. consilium, fr. conseil. Vezi definitia »