vagmístru (înv.) s. m., art. vagmístrul; pl. vagmíștri, art. vagmíștrii Vezi definitia »

MOBILOMÉTRU s.n. Viscozimetru pentru determinarea consistenței lacurilor, vopselelor etc. [Et. incertă]. Vezi definitia »

RADIOGONIOMÉTRU s.n. Instalație de radiorecepție care permite să se determine direcția din care vine o radioemisiune. [Cf. fr. radiogoniomètre]. Vezi definitia »

RUPÉSTRU, -Ă, rupeștri, -stre, adj. 1. (Despre plante) Care crește pe stânci. 2. (Despre locuințe) Care este construit în stâncă. 3. (În sintagma) Artă rupestră = denumire dată manifestărilor artistice (desen, pictură, gravură sau sculptură) de pe pereții peșterilor sau de pe stânci. – Din fr. rupestre. Vezi definitia »

fiácru (fiácre), s. n. – Birjă, trăsură de piață. Fr. fiacre. Înv., ca și dubletul fiacăr, s. n., din germ. Fiaker. Vezi definitia »