PLÁVCĂ, plavce, s. f. 1. Lotcă folosită la pescuitul scrumbiilor de Dunăre. 2. (Reg.) Loc mai înalt pe malul unei ape unde se atârnă năvoadele ca să se usuce. – Et. nec. Cf. plavă. Vezi definitia »

MÂZGĂLITÚRĂ, mâzgălituri, s. f. Faptul de a mâzgăli; (concr.) scriere, pictură sau desen executate neîndemânatic și murdar; fig. operă literară sau plastică fără valoare; mâzgăleală. [Var.: zmângălitúră s. f.] – Mâzgăli + suf. -tură. Vezi definitia »

SERVOFRÂ'NĂ s. f. mecanism având rolul de a amplifica forța de frânare a unui sistem tehnic. (după fr. servofrein) Vezi definitia »

HOMEOSTÁZĂ s.f. Homostazie. [< fr. homéostase]. Vezi definitia »

târă s.f. (reg.) cărăruie în pădure. Vezi definitia »