Definita cuvantului tiradă
TIRÁDĂ s. f. 1. parte a unui discurs în care oratorul dezvoltă pe larg și cu emfază o teză, o idee. 2. fragment dintr-o operă dramatică spus fără întrerupere de unul dintre eroi; (p. ext.) expunere plină de lucruri comune debitate pe nerăsuflate. 3. (muz.) pasaj în formă de gamă sau apogiatură din mai multe sunete. (< fr. tirade)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tiradă
CLOROFILOLÍZĂ s. f. proces de distrugere a clorofilei sub influența unor agenți chimici. (< fr. chlorophyllolyse) Vezi definitia »
sărăcústă (sărăcúste), s. f. – 1. (Înv.) Interval de 40 de zile. – 2. Slujba morților, care se oficiază la 40 de zile de la moarte. Ngr. σαραϰοστή, din gr. τεσσαραϰοστή „păresimi” (Cihac, II, 684; Murnu 49). Vezi definitia »
PIESÉTĂ s.f. Mică piesă de teatru (într-un act); scenetă. [Pron. pie-. / < fr. piésette]. Vezi definitia »
jumáră (jumắri), s. f. – 1. Resturile rezultate din topirea slăninii porcului. – 2. Ouă bătute, papară. – Var. (Banat) jumarcă. Germ. din Austria Schmarren „mîncare cu ouă bătute prăjite în untură” (Philippide, Principii, 38; Tiktin; DAR), cf. mag. zsumórka, morzsóka „ouă bătute”, bg. džumerki „jumări”, pe care DAR îl pune în legătură poate incorect, cu rus. žimera, žomera „reziduuri”. Din sb. după Conev 88. Cu al doilea sens, se folosește numai în Munt. și la pl. Vezi definitia »
MÁRȘĂ, marșe, s. f. Sol format pe depunerile rămase în urma retragerii apelor mării. – Germ. Marsch. Vezi definitia »