Definita cuvantului nemulțumire
NEMULȚUMÍRE, nemulțumiri, s. f. Faptul de a fi nemulțumit; stare a celui nemulțumit; supărare, mâhnire; insatisfacție, contrarietate. ♦ Neajuns, neplăcere, necaz. [Var.: (reg.) nemulțămíre s. f.] – Ne- + mulțumire.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu nemulțumire
POVĂȚUÍRE, povățuiri, s. f. Faptul de a povățui; sfat, îndrumare, povață. – V. povățui. Vezi definitia »
DEPRAVÁRE, depravări, s. f. Faptul de a se deprava; corupție (2), blestemăție, desfrâu, depravațiune. – V. deprava. Vezi definitia »
DECELÁRE, decelări, s. f. Acțiunea de a decela și rezultatul ei. – V. decela. Vezi definitia »
AVARIÉRE s.f. Faptul de a (se) avaria. [Pron. -ri-e-. / < avaria]. Vezi definitia »
CĂCĂSTOÁRE, căcăstóri, s. f. Closet, toaletă. (din căca) Vezi definitia »