CONCILIÉRE, concilieri, s. f. Împăcare, conciliație, unire, acord. ◊ Conciliere internațională = mijloc de rezolvare pașnică a diferendelor dintre state, conform propunerilor făcute de o comisie a cărei organizare, componență și al cărei mod de lucru sunt stabilite prin acordul părților. [Pr.: -li-e-] – V. concilia. Vezi definitia »

DEPRIMÁRE, deprimări, s. f. Stare a celui descurajat; depresiune (II), descurajare, mâhnire. – V. deprima. Vezi definitia »

TOÁRCERE, toarceri, s. f. Acțiunea de a toarce și rezultatul ei. – V. toarce. Vezi definitia »

ȘTOLUÍRE, ștoluiri, s. f. Operație aplicată pieilor fine, care constă în efectuarea mai multor întinderi în diferite direcții și care dă pieilor moliciune și suplețe. – V. ștolui. Vezi definitia »

ȘPARLÍRE, șparliri, s. f. (Arg.) Acțiunea de a șparli și rezultatul ei. – V. șparli. Vezi definitia »