Definita cuvantului tonalitate
TONALITÁTE s. f. 1. (muz.) complex de relații de natură armonică stabilit între sunetele modurilor major și minor cu sunetul principal (tonica.). ◊ gamă care stă la baza unei compoziții muzicale. 2. intonație, modulație a vorbirii. 3. nuanță a culorilor; ambianță cromatică a unei picturi. 4. trăsătură dominantă, notă specifică a unei scrieri, a gândirii, a unei stări sufletești etc. (< fr. tonalité)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tonalitate
COMUNITÁTE s.f. 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau ființe; posesiune în comun. 2. Totalitatea celor care trăiesc în același loc și au aceleași obiceiuri, aceleași norme de viață etc.; colectivitate. ♦ (Biol.) Totalitatea organismelor vegetale care ocupă o zonă geografică oarecare, având relații reciproce. [< lat. communitas, cf. fr. communauté, it. comunità]. Vezi definitia »
CVASITOTALITÁTE s.f. Cantitate aproape totală. [< cvasi- + totalitate]. Vezi definitia »
CRONICITÁTE s. f. Stare cronică a unei boli, a unui bolnav. – Din fr. chronicité. Vezi definitia »
PÁCOSTE, pacoste, s. f. 1. Ceea ce provoacă cuiva mari neplăceri, necazuri, suferințe; situație în care se află cel asupra căruia s-a abătut o asemenea năpastă. 2. Ființă care provoacă cuiva neplăceri, necazuri, suferințe. – Din sl. pakostĩ. Vezi definitia »
QUIDDITÁTE CVI-DI-/ s. f. (fil.; la Aristotel și la scolastici) ansamblul factorilor care condiționează sau determină esența unui lucru; tot ceea ce face ca o entitate să fie ceea ce este. (< fr. quiddité, lat. quidditas) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z