COÍT s.n. Împreunare sexuală; copulație. [Pron. co-it, pl. -turi. / < lat. coitus – împreunare, cf. fr. coït]. Vezi definitia »

NACRÍT s. n. Varietate de caolinit care se află în natură sub formă de cristale lamelare și se întrebuințează în industria ceramică. – Din fr. nacrite, germ. Nakrit. Vezi definitia »

ACOLÍT, -Ă I. s. m. f. cel care ajută pe cineva într-o acțiune (reprobabilă); complice. II. s. m. 1. ajutor al preotului în cultul catolic. 2. divinitate secundară. (< fr. acolyte, lat. acolythus, gr. akolythos) Vezi definitia »

săcărít, săcărítă, adj. (reg.; despre lanurile de grâu) prin care a crescut secara; (despre boabele de grâu) amestecate cu cele de secară; secăros, secăreț. Vezi definitia »

SĂLUÍT adj. v. sălui. [Sinonime] Vezi definitia »