ÓINĂ s. f. Joc sportiv care se dispută între două echipe compuse din câte 11 jucători fiecare, o echipă aflându-se „la bătaie”, pe linia de așteptare, și cealaltă „la prindere”, în câmpul de joc, tehnica constând în lovirea unei mingi cu un baston de lemn de către fiecare jucător, pentru a o trimite în terenul adversarului. – Et. nec. Vezi definitia »

festă, feste s. f. 1. farsă. 2. neplăcere, necaz. Vezi definitia »

HEMATOXILÍNĂ s. f. Substanță incoloră, solubilă în alcalii și insolubilă în apă, alcool și eter. – Din fr. hématoxyline. Vezi definitia »

TRÂNTITÚRĂ, trântituri, s. f. Trântă, trânteală, izbitură. – Trânti + suf. -itură. Vezi definitia »

INTUMESCÉNȚĂ s.f. 1. Umflătură. 2. Undă pozitivă, creștere locală a nivelului unei ape. [< fr. intumescence, cf. lat. intumescentia]. Vezi definitia »