TURNÁNT, -Ă, turnanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. Care se învârtește în jurul unui ax central; rotitor. ◊ Ușă (sau poartă) turnantă = ușă (sau poartă) formată din mai multe aripi, care se rotesc în jurul unui ax vertical central. Placă turnantă = placă mobilă de oțel sau de fontă, prevăzută cu șine, folosită în depouri și ateliere pentru a permite locomotivelor și vagoanelor trecerea de pe o linie pe alta, sau întoarcerea lor. 2. S. f. Mică bibliotecă care se poate învârti în jurul unui ax central. 3. S. f. Loc unde cotește (în forma unui arc de cerc) un drum, o pistă sportivă. – Din fr. tournant. Vezi definitia »

DEPLASTIFIÁNT, deplastifianți, s. m. Material care, adăugat unei materii prime plastice, îi micșorează plasticitatea; deplastificator. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. déplastifiant. Vezi definitia »

GRIZONANT, â��Ă� adj. (despre pĂ�r) Care începe sĂ� încĂ�runțeascĂ�; sur. -Din fr. Grisonnant Vezi definitia »

SOLICITÁNT, -Ă, solicitanți, -te s. m. și f. Persoană care solicită (1); solicitator. – Solicita + suf. -ant Cf. germ. Sollizitant. Vezi definitia »

VIBRÁNT, -Ă vibranți, -te, adj. 1. Care vibrează, vibrator; p. ext. care produce sunete. ◊ Consoană vibrantă (și substantivat, f.) = consoană lichidă (3) care se realizează printr-o succesiune rapidă de închideri și deschideri ale canalului fonator, determinată de vibrarea părții superioare a glotei, a uvulei, a vălului palatin sau a vârfului limbii. 2. Fig. Care exprimă, trădează sau produce o emoție puternică; emoționant, impresionant, patetic. – Din fr. vibrant. Vezi definitia »