cearcagíu (-íi), s.m. – (Înv.) Soldat din avangardă. Tc. çarkaci. Cuvînt rar (sec. XVIII). Vezi definitia »

SELÉNIU s. n. metaloid negru-cenușiu, cu proprietăți chimice asemănătoare cu ale sulfului. (< fr. sélénium) Vezi definitia »

RUBÍDIU s. n. Element chimic, metal alcalin, strălucitor ca argintul, ușor oxidabil, care se găsește în natură în cantități mici, însoțind sodiul și potasiul. – Din fr. rubidium, germ. Rubidium. Vezi definitia »

CONTRACCÍU, -IE, contraccii, s. m. și f. (Înv.) Persoană care încheie un contract de concesiune; concesionar. – Contract + suf. -giu. Vezi definitia »

NEGURÍU, -ÍE, negurii, adj. (Rar) Neguros (1). – Negură + suf. -iu. Vezi definitia »