ZGÁNCĂ, zgănci, s. f. (Reg.) Crustă care se formează pe o rană, pe o bubă etc.; zgaibă (1). – Et. nec. Vezi definitia »

BULÍNĂ s. f. v. bulin. Vezi definitia »

joámpă, joámpe, s.f. (reg.) 1. mâncătură făcută de ape, afundătură (într-un drum, într-un râu), cufundătură, groapă. 2. loc neted pe coasta dealului. 3. prăpastie. Vezi definitia »

GĂLEÁTĂ, găleți, s. f. 1. Vas de lemn, de metal etc. de forma unui trunchi de con cu baza mare în partea superioară, cu toartă, folosit pentru transportul (și păstrarea) unor lichide, unor materiale granulare sau pulverulente etc.; conținutul acestui vas; căldare. ◊ Expr. A ploua (sau a turna) cu găleata = a ploua foarte tare, torențial. 2. Veche măsură de capacitate pentru lapte, cereale etc., a cărei valoare a variat în timp, pe regiuni și pe substanțe; conținutul acestei măsuri. 3. Dijmă în grâne care se percepea în evul mediu, în țările române. – Lat. galleta. Vezi definitia »

ECHINOCOCÓZĂ, echinococoze s. f. Boală parazitară, frecventă la om și la animale, provocată de echinococ și manifestată prin apariția unor chisturi pline cu lichid transparent în plămâni, ficat etc.; hidatioză. – din fr. échinococcose. Vezi definitia »