podgórie (podgórii), s. f. – 1. Regiune de deal, colin[ subalpină. – 2. Viță-de-vie, plantație de viță-de-vie. Sl. podŭgorije „vale” (Miklosich, Lexicon, 598; Cihac, II, 273; Conev 42), cf. pogorî, slov. podgorje. – Der. podgorean, adj. (rar, subalpin; s. m., viticultor); podgoriu, adj. (bogat în podgorii), creație forțată la Alecsandri. Vezi definitia »

TROGLOBÍE s.f. Stare a unei viețuitoare care trăiește în peșteri, fiind adaptată la condițiile acestui mediu; viețuitoarea însăși. [Gen. -iei. / < fr. troglobie]. Vezi definitia »

COPROSTAZÍE s. f. constipație cauzată de acumularea de materii fecale în intestin; coprostază. (< fr. coprostasie) Vezi definitia »

MARCHETĂRÍE, marchetării, s. f. Procedeu de decorare a unui obiect (de lemn), prin aplicarea pe suprafața lui a unor bucăți mici de lemn exotic de esențe și culori diferite, de fildeș, de metal etc.; p. ext. obiect (decorativ) obținut prin acest procedeu. – Din fr. marqueterie. Vezi definitia »

TATÁIE s. m. (Reg.) Apelativ familiar cu care copii numesc pe tatăl lor; tată. ♦ Bunic. – Din tată. Vezi definitia »