ACATAFAZÍE s. f. 1. așezare greșită a cuvintelor în vorbire. 2. (med.) tulburare de comunicare verbală constând în dezacordul între ideație și vorbire. (< fr. acataphasie) Vezi definitia »

acantologíe s.f. disciplină care studiază spinii. (< fr. acanthologie) Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Atenție! Vezi definitia »

BIGAMÍE, bigamii, s. f. Situația în care se găsește o persoană bigamă. – Fr. bigamie. Vezi definitia »

ALGRAFÍE s. f. tipar înalt cu ajutorul unei forme pe o placă de aluminiu. (< fr. algraphie) Vezi definitia »