TOR¹ s. n. 1. toroid (2). 2. mulură convexă cu profil semicircular, la baza sau la capitelul unei coloane, la ancadramente. (< fr. tore) Vezi definitia »

DÓCTOR s. m. 1. titlu științific conferit doctoranzilor în urma susținerii examenelor și a unei teze originale; posesor al unui asemenea titlu. ♦ ~ docent = titlu științific care se acordă doctorilor (1) care fac dovada unei activități științifice îndelungate și valoroase; ~ honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, din țară sau din străinătate, pentru realizări deosebite în domeniul științei, tehnicii și culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei și umanității. 2. medic. 3. (fam.) persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu; maestru. (< germ. Doktor, lat. doctor, fr. docteur) Vezi definitia »

TAXATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care încasează o taxă etc.; încasator. [< fr. taxateur]. Vezi definitia »

DELĂSĂTOR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care se delasă; neglijent, indolent. (< delăsa + -tor) Vezi definitia »

REPARTIZÓR, repartizoare, s. n. (Tehn.) Distribuitor. – Repartiza + suf. -or. Vezi definitia »