IGLÚ s.n. Colibă făcută din gheață și din zăpadă, care se întâlnește în ținuturile polare. ♦ Adăpost în formă de cupolă, construit din blocuri de zăpadă suprapuse. [Var. iglou s.n. / < fr. igloo < cuv. eschimos]. Vezi definitia »

óblu (oáblă), adj. – 1. (Înv.) Rotund. – 2. Plan lis. – 3. (Adv.) Direct, drept. Sl. oblu „rotund” (Miklosich, Slaw. Elem., 32; Cihac, II, 220; Conev 97), cf. sb., cr. obli „rotund”, pol. obły „rotund”, rus. oblyi „îndesat”. – Der. obleț (var. oblete), s. m. (pește, Alburnus lucidus); obli, vb. (a netezi, a egala; a gelui), unde a intervenit în ultimul sens oblu, s. n. (rindea), cuvînt trans., din germ. Hobel. Vezi definitia »

EXÉMPLU s. n. 1. acțiune care poate servi de model; pildă. ◊ persoană care întrunește toate calitățile pentru a putea fi imitată; model. 2. caz, fapt cu anumite caractere tipice, simptomatice, care este citat pentru a lămuri, a sprijini o idee, o demonstrație etc. ♦ de ~ = de pildă, bunăoară. 3. pedeapsă; întâmplare care poate servi ca învățătură de minte. (< fr. exemple, lat. exemplum) Vezi definitia »

CENTÚPLU, -Ă, centupli, -e, adj. (Rar) Însutit. – Din fr. centuple, lat. centuplex. Vezi definitia »

EXÉMPLU s.n. 1. Acțiune care poate servi de model; pildă. ♦ Persoană care întrunește toate calitățile pentru a putea fi imitată; model. 2. Caz, fapt cu anumite caractere tipice, simptomatice care este citat pentru a lămuri, a sprijini o idee, o demonstrație etc. 3. Pedeapsă; întâmplare care poate servi ca învățătură de minte, ca pildă. [Pron. eg-zem-, pl. -le, -luri. / cf. lat. exemplum, fr. exemple]. Vezi definitia »