VAGMÍSTRU, vagmiștri, s. m. (Înv.) Grad de sergent-major de cavalerie sau de artilerie; persoană care avea acest grad si care se ocupa cu administrarea unui escadron sau a unei baterii. – Din rus. vahmistr, germ. Wachtmeister. Vezi definitia »

AMFIMÁCRU, amfimacri, s. m. Unitate ritmică formată din trei silabe, dintre care prima și ultima sunt lungi, iar cea din mijloc scurtă. – Din fr. amphimacre. Vezi definitia »

BIMÉMBRU, -Ă adj. cu două membre, cu doi membri. ♦ propoziție ~ă = propoziție în care există și subiectul și predicatul. (< it. bimembre) Vezi definitia »

TIGRU, tigra s.f. 1. felina salbatica care traiește în jungla care vaneaza animale 2.Animal agresiv 3. Animal crud . Vezi definitia »

MASÁCRU, masacre, s. n. Acțiune sângeroasă îndreptată de obicei asupra unei mulțimi fără apărare; omor (în masă), măcel, carnaj. – Din fr. massacre. Vezi definitia »