ROBÍE, robii, s. f. 1. Stare, condiție socială de rob (1). 2. Stare de dependență politică, socială și economică în care sunt ținute o țară, un grup social, un individ. 3. (Pop.) Menținerea unei persoane în temniță; p. ext. închisoare, temniță. – Rob + suf. -ie. Vezi definitia »

GEMINÁȚIE s. f. 1. împerechere, îmbinare a două elemente. ◊ dublare a unei consoane. 2. anadiploză. (< fr. gémination, lat. geminatio) Vezi definitia »

FURCĂRÍE, furcării, s. f. (Rar) Șezătoare la care se toarce cu furca (3); furcă (4). – Furcă + suf. -ărie. Vezi definitia »

ZOOCHIMÍE s. f. Disciplină care studiază compoziția chimică a corpului animalelor și procesele chimice care se petrec în el. – Din fr. zoochimie. Vezi definitia »

COSMOBIOLOGÍE s. f. exobiologie. (< fr. cosmobiologie) Vezi definitia »