DIFUZÓR, (I) difuzoare, s. n., (II) difuzori, s. m. I. S. n. 1. Dispozitiv (în formă de pâlnie) pentru redarea sunetelor transmise pe cale electrică și răspândirea lor în mediul înconjurător. 2. Dispozitiv translucid din sticlă, porțelan etc., care împrăștie uniform lumina unei lămpi. 3. Aparat întrebuințat la extragerea prin difuziune (2) a unei substanțe. 4. Piesă a carburatorului unui motor, care pulverizează combustibilul printr-un curent de aer. II. S. m. Persoană care difuzează publicațiile periodice. – Din fr. diffuseur. Vezi definitia »

SUBADMINISTRÁTOR s. m. (în trecut) ajutor al unui administrator. (< engl. subadministrator) Vezi definitia »

vâjâitór (-jâ-i-) adj. m., pl. vâjăitóri; f. sg. și pl. vâjâitoáre Vezi definitia »

DEMOBILIZATÓR, -OÁRE adj. care demobilizează (2); descurajant. (< fr. démobilisateur) Vezi definitia »

razbunator Vezi definitia »