PASTÍCĂ s.f. (Mar.) Macara prevăzută la partea deschisă cu o balama care prinde parâma, împiedicând-o să mai iasă. [Pl. -ci. / < it. pastecca]. Vezi definitia »

tocăneálă, tocănéli, s.f. (reg.) 1. terciuire, zdrobire. 2. murdărie. 3. cicăleală. Vezi definitia »

RĂMĂȘÍȚĂ, rămășițe, s. f. 1. Ceea ce a rămas dintr-un tot sau dintr-o cantitate oarecare, după ce a dispărut sau a fost utilizată cea mai mare parte; rest. ◊ Rămășițele pământești (sau trupești) = corpul neînsuflețit al unui om; cadavru. 2. Ceea ce a rămas neexecutat, neîmplinit dintr-o datorie, dintr-o obligație. 3. (Înv.) Ceea ce prisosește. 4. Ceea ce lipsește până la cantitatea sau limita prevăzută. 5. (Înv.) Rezultatul unei scăderi; rest. – Rămas + suf. -iță. Vezi definitia »

PLÉURĂ s.f. Membrană seroasă a plămânului. [< it. pleura, cf. fr. plèvre < gr. pleura – coastă]. Vezi definitia »

MINICRÓNICĂ s.f. Cronică scurtă; microcronică. [< mini- + cronică]. Vezi definitia »