vântoáică (pop.) s. f., g.-d. art. vântoáicei Vezi definitia »

ANAMNÉZĂ² s.f. 1. (La Platon) Amintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi contemplat în existența sa antepământeană. 2. Rugăciune care se face în timpul unei mise la catolici. [< fr., gr. anamnesis]. Vezi definitia »

ZÉUGMĂ [ZEUG-] s. f. figură de stil prin care se unesc gramatical două sau mai multe substantive cu un verb sau cu un adjectiv care, logic, nu se raportează decât la unul dintre substantive. (< fr. zeugma) Vezi definitia »

VALÍNĂ s. f. Aminoacid prezent în proteinele naturale, având un rol esențial în coordonarea sistemului nervos central. – Din fr. valine. Vezi definitia »

CONTRAȘÍNĂ s.f. Șină așezată paralel cu șina unei căi ferate pentru a ușura trecerea roților la curbe și pentru a ridica șoseaua la înălțimea șinelor în dreptul trecerilor de nivel. [Pl. -ne. / < contra- + șină, după fr. contre-rail]. Vezi definitia »