ITALIENÍSTICĂ s.f. Studiul limbii, literaturii și culturii italiene. [Pron. -li-e-. / cf. it. italienista]. Vezi definitia »

PERFORMÁNȚĂ s. f. rezultat excepțional într-o probă sportivă; (p. ext.) realizare deosebită într-un anumit domeniu. ◊ cel mai bun rezultat dat de un aparat, un motor etc. (< fr. performance) Vezi definitia »

DILEÁLĂ s. f. (Arg.) Bătaie, ciomăgeală, mardeală. (din dili + suf. -eală; cf. dili) Vezi definitia »

frucitúră s.f. (reg.) 1. căpiță de fân mai mare. 2. bifurcare. Vezi definitia »

PERIOÁDĂ s. f. 1. interval de timp în cursul căruia se desfășoară sau după care se repetă un fenomen; fază, epocă. ♦ (fiz.) ~ de înjumătățire = perioadă în care se descompune jumătate dintr-o cantitate de element radioactiv; (chim.) ~ de inducție = durată de timp după care o reacție în lanț începe să se desfășoare cu viteza corespunzătoare condițiilor respective; (bot.) ~ de vegetație = interval de timp în care plantele își desăvârșesc întreg ciclul biologic. ◊ subdiviziune a timpului geologic mai mică decât era. 2. frază amplă și complexă sau reunirea de mai multe fraze care formează un ansamblu armonios și unitar. 3. mică construcție muzicală bine închegată, din două fraze în relație de întrebare-răspuns. 4. (chim.) șir orizontal în tabloul periodic al elementelor. 5. (mat.) cel mai mic număr adăugat argumentului unei funcții numerice care nu schimbă valoarea funcției. ◊ grup de cifre care se repetă indefinit într-o fracție zecimală. (< fr. période, lat. periodus, gr. periodos) Vezi definitia »