STÂLCEÁLĂ, stâlceli, s. f. Faptul de a stâlci; bătaie strașnică. – Stâlci + suf. -eală. Vezi definitia »

LEPTOSPIRÓZĂ s. f. boală infectocontagioasă produsă de leptospiră, caracterizată prin temperatură și colorare icterică a pielii și a conjunctivelor. (< fr. leptospirose) Vezi definitia »

CATẤRCĂ, catârce, s. f. Femela catârului. – Catâr + suf. -că. Vezi definitia »

FRACTÚRĂ, fracturi, s. f. 1. (Med.) Ruptură a unui os sau a unui cartilaj, p. ext. a unui membru al corpului. 2. (Tehn.) Suprafață neregulată rezultată la ruperea sau la spargerea unui obiect. ♦ (Geol.) Falie. – Din fr. fracture, lat. fractura. Vezi definitia »

REFRINGÉNȚĂ s. f. 1. proprietatea de a fi refringent. 2. mărime caracteristică mediilor transparente, egală cu diferența dintre indicele de refracție al mediului și unitate. (< fr. réfringence) Vezi definitia »