ademení (ademenésc, ademenít), vb. – 1. A înșela. – 2. A ispiti, a tenta. < Mag. adomany „corupere, mită”, de unde în Trans. de N. adămană „ademenire” (DAR). În vechime considerat drept dacic (Hasdeu, Col. Traian, 1874, p. 102) sau der. de la momi (Cihac, II, 202). Der. ademeneală, s. f. (ademenire); ademenitor, adj. (seducător, ispititor). Vezi definitia »

trâfní vb. IV (reg.) a se strica (fructele); a se altera. Vezi definitia »

leziuni cervicale de tip cuneiformçonsecutiv unor traume ocluzale Vezi definitia »

sovoní, sovonésc, vb. IV (reg.) a pune cuiva sovonul (vălul) pe cap; a însovoni. Vezi definitia »

IZDĂNÍ, izdănésc, vb. IV. (Var.) Ijderi. (cf. ijderi) Vezi definitia »