AURICULÁR, -Ă, auriculari, -e, adj. Al urechii, privitor la ureche. [Pr.: a-u-] – După fr. auriculaire. Vezi definitia »

năzár, năzáruri, s.n. (reg.) 1. năzărire, viziune. 2. teamă, spaimă. 3. nărav. Vezi definitia »

FALIMENTÁR, -Ă, falimentari, -e, adj. (Despre o întreprindere comercială, industrială etc.) Care se află în stare de faliment; insolvabil. ◊ Fig. Care se află într-o situație dezastruoasă, care a suferit un eșec total. – Faliment + suf. -ar. Vezi definitia »

PROPRIETÁR, -Ă, proprietari, -e, s. m. și f. Persoană care are drept de proprietate asupra unui bun; stăpân, posesor; spec. persoană care posedă un imobil (considerată în raport cu chiriașul ei). ◊ Mare proprietar = moșier, latifundiar. [Pr.: -pri-e-] – Din fr. propriétaire, lat. proprietarius. Vezi definitia »

LEMNÁR, (1) lemnari, s. m. (2, 3) lemnare, s. n. 1. S. m. Muncitor, meseriaș care se ocupă cu prelucrarea lemnului; dulgher, tâmplar, bărdaș. 2. S. n. Butuc pe care se așază lemnele pentru a fi despicate. 3. S. n. Daltă cu care se scobește în lernn. – Lemn + suf. -ar. Vezi definitia »