ELASTOMETRÍE s. f. măsurare a elasticității corpurilor. (< fr. élastométrie) Vezi definitia »

REFLEXOLOGÍE s. f. disciplină medicală care se ocupă cu studiul reflexelor¹ (II, 3). (< fr. réflexologie) Vezi definitia »

PREFORMÁȚIE s.f. (Înv.) Conformație moștenită; predispoziție; preformism. [Gen. -iei, var. preformațiune s.f. / cf. fr. préformation, engl. preformation, germ. Präformation, it. preformazione]. Vezi definitia »

PARACUZÍE, paracuzii, s. f. (Med.) Iluzie auditivă. – Din fr. paracousie. Vezi definitia »

DISPÉRSIE s. f. 1. împrăștiere, răspândire. ◊ împrăștiere a unei substanțe în particule foarte fine într-un mediu solid, lichid sau gazos. ◊ răspândire a semințelor, a plantelor. ◊ (stat. mat.) expresie care măsoară concentrația unei mulțimi de valori în jurul unei valori medii. ◊ fenomen balistic prin care traiectoriile succesive ale proiectilelor trase cu aceeași armă și cu aceleași elemente de tragere nu se confundă. 2. descompunere a luminii în radiațiile monocromatice componente la trecerea printr-o prismă de sticlă. 3. (mat.) indicator numeric al împrăștierii valorilor unei variabile aleatorii față de valoarea medie. (< fr. dispersion, lat. dispersio) Vezi definitia »