SIBILÁNT, -Ă, sibilante, adj. (În sintagmele) Consoană sibilantă sau sunet sibilant (și substantivat, f.) = consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară; consoană șuierătoare sau siflantă. – Din fr. sibilant. Vezi definitia »

AMELIORÁNT, -Ă adj. care ameliorează. (< fr. améliorant) Vezi definitia »

EXTÁNT, -Ă adj. (Jur.) Care există în natură. [< lat. extans, fr. extant]. Vezi definitia »

PUBESCÉNT, -Ă adj. (despre frunze, tulpini etc.) acoperit cu peri mici ca un puf. (< fr. pubescent, lat. pubescens) Vezi definitia »

MANIPULÁNT, -Ă s.m. și f. Mânuitor al unui aparat sau al unei instalații; (spec.) conducător de tramvai. ♦ Mânuitor de bani, de obiecte, de materiale; manipulator. [Cf. fr. manipulant, germ. Manipulant]. Vezi definitia »