REGLEMENTÁR, -Ă, reglementari, -e, adj. Care este sau se face conform unor regulamente sau unor norme. ♦ (Înv.) Care este în legătură cu Regulamentul organic; regulamentar. – Din fr. réglementaire, germ. reglementarisch. Vezi definitia »

ORBITÁR, -Ă adj. De (la), din orbita ochiului; orbital (2). [Cf. fr. orbitaire]. Vezi definitia »

HAN-TĂTÁR, han-tătari, s. m. Han¹ (al tătarilor). ◊ Expr. Din vremea lui han-tătar = de demult, străvechi. ♦ Dracul, naiba. – Han¹ + tătar. Vezi definitia »

PERMINVÁR s. n. aliaj de nichel și cobalt cu permeabilitate magnetică mare, în industria electrotehnică. (< fr. perminvar) Vezi definitia »

scutár¹, scutári, s.m. 1. (înv. și reg.) cioban care îndeplinea diverse sarcini în administrarea, conducerea unei stâne; baci, scutaș. 2. (înv. și reg.) stăpân. 3. (reg.) cioban care nu plătește întreținerea oilor sale la stână. 4. (reg.) persoană care supraveghează tăiatul și transportul buștenilor. Vezi definitia »