Definita cuvantului umlaut
ÚMLAUT s. n. fenomen fonetic constând în palatalizarea vocalelor a, o, u în limba germană. ◊ tremă (1) care se pune deasupra acestor vocale. (< germ. Umlaut)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu umlaut
GEMÚT s. n. Faptul de a geme; geamăt. – V. geme. Vezi definitia »
INVOLÚT, -Ă adj. (Bot.; despre un organ) Răsucit spre interior. [Cf. fr. involuté, lat. involutus]. Vezi definitia »
ÚPERCUT s. n. (box) lovitură care se aplică de jos în sus, plasându-se sub bărbie și la abdomen. (< engl., fr. uppercut) Vezi definitia »
lut (lúturi), s. n. – 1. Argilă. – 2. Pămînt. – Mr., megl., istr. lut. Lat. lutum (Pușcariu 1005; Candrea-Dens., 1032; REW 5189), cf. it. loto, sp., port. lodo. – Der. lutărie, s. f. (loc unde se extrage argila); lutișor, s. m. (roșu aprins, ocru); lutos, adj. (argilos), care poate proveni și direct din lat. lutōsus (Pușcariu 1006; Candrea-Dens., 1033; REW 5186); lutui, vb. (a tencui, a lipi). Ngr. λοῦτος pare să se explice din rom. (Meyer, Neugr. St., II, 76). Vezi definitia »
NĂSCÚT1 s. n. (Înv. și reg.) Faptul de a (se) naște; p. ext. ziua nașterii cuiva. ♦ Spec. Nașterea lui Cristos; p. ext. sărbătoarea bisericească ținută în ziua acestei nașteri; Crăciun. – V. naște. Vezi definitia »