AUTOTIPÍE, (2) autotipii, s. f. 1. Procedeu de executare a unui clișeu zincografic care redă nuanțele de umbră și lumină prin descompunerea imaginii în puncte de diverse mărimi. 2. Clișeu obținut prin autotipie (1). [Pr.: a-u-] – Din fr. autotypie. Vezi definitia »

GONIOMETRÍE s.f. Ramură a geometriei care studiază relațiile dintre unghiurile formate de drepte și determină valoarea lor. ♦ Tehnica măsurării unghiurilor pe teren. [Gen. -iei. / < fr. goniométrie, cf. gr. gonia – unghi, metron – măsură]. Vezi definitia »

COREGRAFÍE s. f. 1. Arta de a crea dansuri și spectacole de balet. 2. sistem de notare convențională a pașilor și a figurilor de dans. [Var.: coreografíe s. f.] – Din fr. choréographie. Vezi definitia »

GERIATRÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul bolilor bătrâneții. [Pron. -ri-a-, gen. -iei. / < fr. gériatrie, cf. gr. geron – bătrân, iatreia – vindecare]. Vezi definitia »

PALEOZOOLOGÍE s. f. ramură a paleontologiei care studiază animalele fosile. (< fr. paleozoologie) Vezi definitia »