TALÁMUS, talamusuri, s. n. Formație anatomică nervoasă cenușie care constituie o parte a encefalului și care este situată la baza creierului, având rol principal în integrarea excitațiilor senzitive și senzoriale care merg la scoarța cerebrală. – Din fr. thalamus. Vezi definitia »

TÚRNUS s. n. interval de timp în care se efectuează complet un anumit proces, o anumită operație de deplasare; grafic de serviciu. (< germ. Turnus) Vezi definitia »

CRIPTORÉBUS s. n. problemă enigmistică dificilă imagistic, în cadrul unui desen unitar, cu un titlu și o cheie, la care imaginile trebuie interpretate potrivit procedeului complex folosit în criptografie și rebus. (< fr. cryptorébus) Vezi definitia »

PLUS² I. s. n. 1. ceea ce depășește o anumită cantitate; prisos. 2. simbol matematic (+) care indică o adunare sau, pus înaintea unei mărimi, caracterul pozitiv al acesteia. ◊ semn grafic, identic cu cel din matematică, indicând sarcinile electrice pozitive. II. adv. mai mult, și încă. (< lat. plus) Vezi definitia »

LÓTUS s. m. 1. plantă acvatică exotică din familia nimfeacee, cu flori mari, albastre, trandafirii sau albe, plăcut mirositoare. 2. motiv decorativ frecvent în monumentele egiptene și în artele asiatice, reprezentând un lotus (1). (< fr., lat. lotus) Vezi definitia »