VOCIFERÁ, vociferez, vb. I. Intranz. A vorbi răstit, mânios, cu glasul ridicat. ♦ (Fam.) A face scandal, a țipa. – Din fr. vociférer, lat. vociferare. Vezi definitia »

GUITÁRRA s.f. Instrument muzical portughez asemănător cu chitara, cu șase coarde metalice duble, care sunt ciupite cu ajutorul unor lame fixate pe două degete. [Pron. ghi-. / < port. guitarra]. Vezi definitia »

chéra s. f. – Doamnă (titlu de politețe, folosit în sec. XVIII-XIX, înv.). Ngr. ϰερά, cf. chir. – Compară cheramò (var. chiramò), s. f. (doamna mea), din ngr. ϰυρά μου. – Der. chiriță, s. f. (înv., doamnă); cherațiță, s. f. (înv., femeie elegantă), din ngr. ϰερατζίτζα (Gáldi 163). Vezi definitia »

a da de-a dura expr. (er. – d. bărbați) a avea contact sexual cu o femeie. Vezi definitia »

a întrece măsura expr. v. a se întrece cu gluma. Vezi definitia »