BERLÍNĂ, berline, s. f. (Înv.) 1. Trăsură mare închisă, asemănătoare cu cupeul, cu două banchete așezate față în față. 2. Autoturism cu două sau patru portiere și cu patru geamuri laterale. – Din fr. berline, it. berlina. Vezi definitia »

INCLEMÉNȚĂ s. f. neîndurare; duritate, asprime. (< fr. inclémence) Vezi definitia »

GÁLICĂ s.f. Încălțăminte romană de proveniență din Galia. ♦ Sanda de capucin. [< lat. gallica]. Vezi definitia »

VRÁNIȚĂ, vranițe, s. f. (Reg.) Poartă de scânduri sau de nuiele împletite. [Var.: vrámiță s. f.] – Din scr. vratnica. Vezi definitia »

DUCÉSĂ s.f. Soția unui duce. [Cf. it. duchessa, fr. duchesse]. Vezi definitia »