CÓSMOS s.n. (La vechii greci) Universul considerat ca un sistem, ca un tot unitar și armonios. ♦ Lumea care ne înconjură, nemărginită în spațiu și în timp; univers. [Var. (rar) cosm s.n. / cf. fr., it. cosmos, gr. kosmos – lume]. Vezi definitia »

CĂPÓS, -OÁSĂ, căpoși, -oase, adj. (Fam.) 1. Cu capul mare. 2. Deștept. 3. Fig. Încăpățânat. – Cap + suf. -os. Vezi definitia »

ALBATRÓS, albatroși, s. m. Pasăre marină, asemănătoare cu pescărușul, dar mult mai mare decât acesta (Diomedea exulans) – Fr. albatros. Vezi definitia »

ONCTUÓS, -OÁSĂ adj. 1. unsuros, uleios. 2. (fig.) mieros, insinuant. (< fr. onctueux) Vezi definitia »

VERUCÓS, -OÁSĂ adj. 1. plin de negi. 2. (bot.) acoperit cu protuberanțe mici, sferice. 3. de forma unor negi; verucifer. (< fr. verruqueux, lat. verrucosus) Vezi definitia »