IRENOLOGÍE s.f. Ramură a politologiei care se ocupă cu studierea măsurilor de natură să asigure menținerea păcii sau restabilirea ei. [Cf. fr. irénologie, it. irenologia]. Vezi definitia »

ANEOZINOFILÍE s. f. diminuare, până la dispariție, a numărului eozinofilelor din sânge. (< germ. Aneosinophilie) Vezi definitia »

SUPERREÁCȚIE s.f. Procedeu folosit în radioreceptoarele cu reacție pentru mărirea sensibilității prin varierea gradului de reacție. [Gen. -iei. / < fr. superréaction]. Vezi definitia »

COPROSCOPÍE s.f. (Med.) Examen (microscopic) al fecalelor. [Cf. gr. kopros – excrement, skopein – a privi]. Vezi definitia »

ACRINÍE s. f. diminuare, absență a secreției unei glande. (< fr. acrinie) Vezi definitia »