GEOMÉTRIC, -Ă adj. 1. Care formează obiectul geometriei, de geometrie. ◊ Loc geometric = figură plană sau în spațiu ale cărei puncte se definesc toate prin aceeași proprietate; progresie geometrică = progresie matematică în care fiecare număr este egal cu produsul dintre numărul precedent și un număr constant, numit rația progresiei. 2. (Fig.) În forma figurilor geometrice; schematic. ♦ Stil geometric = stil ornamental bazat pe combinații de figuri geometrice, caracteristic producțiilor artistice ale epocilor orânduirilor primitive și începutului artei grecești. ♦ (Rar) Riguros, sistematic, precis. [Cf. fr. géométrique, lat. geometricus]. Vezi definitia »

ANTIMALÁRIC, -Ă adj., s.n. (Medicament) contra malariei; antipaludic. [Cf. fr. antimalarique]. Vezi definitia »

ilíc (ilíce), s. n. – Pieptar fără mîneci. Tc. yelek (Șeineanu, II, 225; Lokotsch 951), cf. ngr. γελέϰι, alb. jeljek, bg. elek, sb. jelek și sp. jaleco, it. gilè, giulecca (Battisti, III, 1807, 1820), fr. gilet (‹ jiletcă). Vezi definitia »

ASTÉNIC, -Ă, astenici, -e, adj. De astenie; (despre oameni, adesea substantivat) lipsit de puteri; slab. – Fr. asthénique. Vezi definitia »

PSIHASTÉNIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de psihastenie. (< fr. psychasthénique) Vezi definitia »