rútă (rúte), s. f. – Virnanț (Ruta graveolens). Lat. ruta, cultism din sec. XVII. Nu este cuvînt moștenit, în ciuda părerii lui Pușcariu 1489, nici probabil sl. (cf. Miklosich, Slaw. Elem., 43) sau mag. (Gáldi, Dict., 155). – Der. rutișor, s. m. (plante, Thalictrum angustifolium, T. minus, T. flavum). Vezi definitia »

SEBÁSTĂ s. f. pește ghimpos, asemănător cu scorpena, în golful Gasconiei și în Marea Mediterană. (< fr. sébaste) Vezi definitia »

daravéră (-re), s. f. – 1. Treabă, afacere comercială. – 2. Încurcătură. – 3. (Arg.) Organ sexual. – Var. daravere, daravelă. Mr. daraveră. It. dare(e)avere „activ și pasiv”, termen comercial intrat prin filieră orientală, cf. ngr. νταραβέρι „mișcare comercială”, tc. dalavera „înșelătorie”, iud. sp. delabera „afacere” (Papahagi, Jb., XVI, 131; Wagner RFE, XXXIV, 40). În general se indică de obicei ipoteza unei combinații interne între dare și avere, pe baza modelului din tc. alișveriș (Tiktin; Candrea; Scriban); Pascu, II, 129, se referă greșit la tc. dever „mișcare comercială”, cf. dever. Sensul 3 apare și în tc. dalavera (Wagner, BF, X, 14). Vezi definitia »

PÁNDLICĂ s. f. v. panglică. Vezi definitia »

ROVINIÉTĂ, roviniete, s. f. 1. Document prin care se atestă, de către automobiliști, dreptul de utilizare a rețelei de drumuri în unele țări. Se prezintă, de regulă, sub forma unui abțibild care se lipește pe parbriz și are o valabilitate limitată. 2. Taxă de drum pentru automobiliști, aplicabilă în unele țări. – Din fr. rovignette. Vezi definitia »