ȘORICÁR, șoricari, s. m. 1. Soi de câine care prinde șoareci. 2. Numele mai multor păsări răpitoare din familia acvilidelor care se hrănesc mai ales cu șoareci (Buteo). [Var.: șorecár s. m.] – Șoarec + suf. -ar. Vezi definitia »

cufărár, cufărári, s.m. (înv.) cel ce face cufere. Vezi definitia »

mânár (mânáș), mânári (mânáși), s.m. (reg.) vizitiu. Vezi definitia »

prustár, prustáre, s.n. (reg.) sfredel scurt de formă hexagonală, folosit de mineri, pentru găurit stânca. Vezi definitia »

TENDÁR s.n. (Mar.) Bară metalică sau de lemn pe care se sprijină partea de mijloc a unei tende. [< tendă + -ar]. Vezi definitia »