panahídă (panahíde), s. f. – Slujbă religioasă care se face la patruzeci de zile de la înmormîntare. Mgr. παννυχίδα „veghe” (Cihac, II, 681), cf. sl. panichida, sb. panahida (Vasmer, Gr., 109). Der. din ngr. πιναϰίδι „alfabet” (Pușcariu, Conv. lit., XXXIV, 1037; Graur, BL, V, 72; cf. Gáldi, 207) e mai puțin probabilă. E dubletul lui panihidă, s. f. (înv., veghe). Vezi definitia »

SIMEDIÁNĂ, simediene, s. f. Dreaptă care trece printr-un vârf al unui triunghi și este simetrica medianei în raport cu bisectoarea interioară dusă prin același vârf al triunghiului. [Pr.: -di-a-] – Din fr. symédiane. Vezi definitia »

MÂNCĂRÍCĂ, mâncărele, s. f. 1. (Fam.) Diminutiv al lui mâncare (3). 2. (Reg.) Tocană. – Mâncare + suf. -ică. Vezi definitia »

AGONÍSTICĂ s.f. Disciplină gimnastică la vechii greci care se ocupa cu luptele atletice. [< fr. agonistique]. Vezi definitia »

REUȘÍTĂ s. f. izbândă, succes, realizare. (< it. riuscita, fr. réussite) Vezi definitia »