NORMATÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în stabilirea și calcularea normelor. (< norma + -tor) Vezi definitia »

SEPARATÓR, -OÁRE, separatori, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care are calitatea de a separa. II. S. n. 1. Dispozitiv, aparat sau mașină care servește la curățarea unei substanțe de altele sau la separarea unuia sau mai multor componenți dintr-un amestec. Separator de țiței. ◊ Separator de lapte = aparat centrifugal folosit pentru separarea smântânii din lapte. 2. Aparat electric folosit pentru conectarea și deconectarea vizibilă a unui circuit electric, manevrabil numai dacă circuitul este întrerupt. – Din fr. séparateur, lat. separator. Vezi definitia »

trăsnitor, trăsnitori I. s. m. (intl., înv.) spărgător. II. adj. 1. surprinzător, uluitor. 2. puternic mirositor. Vezi definitia »

slăbitór, slăbitoáre, adj. (înv.) 1. care slăbește, care pierde din greutate, care se jigărește. 2. (despre medicamente, tratamente și efectele lor) care slăbește puternic, atonic. 3. (substantivat, n.) soluție care se folosește pentru reducerea densității imaginii fotografice. Vezi definitia »

MISTRECIÓR, mistreciori, s. m. Diminutiv al lui mistreț; pui de mistreț. Vezi definitia »