FLAMBÁJ, flambaje, s. n. 1. Flambare. 2. Încovoiere a unui corp în formă de bară supus acțiunii unor sarcini exterioare, când efortul atinge o anumită valoare critică. – Din fr. flambage. Vezi definitia »

LIBERTINÁJ s. n. comportare de libertin; desfrâu, des-trăbălare; libertinism. (< fr. libertinage) Vezi definitia »

SIRENÁJ, sirenaje, s. n. (Auto) Zgomot anormal apărut la unele cutii de viteze în anumite condiții de exploatare, zgomot care se manifestă ca un țiuit continuu în timpul mersului. – Din fr. sirénage. Vezi definitia »

RADIOBALIZÁJ s. n. radiobalizare. ◊ instalație de semnalizare a unui drum aerian sau maritim printr-un procedeu radioelectric. (< fr. radiobalisage) Vezi definitia »

CENTRÁJ, centraje, s. n. Centrare. – Din fr. centrage. Vezi definitia »