DANTÚRĂ s.f. 1. Totalitatea dinților unui om; (p. ext.) felul în care sunt așezați dinții. 2. Ansamblu format de dinții unor organe de mașini sau de utilaj (freze, pile, burghie etc.)- [Var. dentură s.f. / < fr. denture]. Vezi definitia »

ninereálă, nineréli, s.f. (reg.) alintare, dezmierdare. Vezi definitia »

scârléică, scârléici, s.f. (reg.) crivală (pentru împletitul frânghiilor); scârleață. Vezi definitia »

strádă (-ắzi), s. f. – Drum, cale. – Var. pl. strade, rar. It. strada. – Der. stradelă s. f., din it. stradella. Vezi definitia »

PARATIROIDÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a glandelor paratiroide. [Pron. -ro-i-. / < fr. parathyroïdite]. Vezi definitia »