STRÁBIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de strabism, sașiu. [Cf. fr. strabique]. Vezi definitia »

hargalíc, hargalícuri, s.n. (reg., înv.) amestecătură, buraclá, grămadă. Vezi definitia »

LÓGIC, -Ă I. adj. 1. conform regulilor logicii; rațional; just, întemeiat. 2. circuit ~ = circuit în calculatoarele electronice pentru operații logice elementare. 3. (inform.) schemă ~ă = reprezentare grafică a unui algoritm în vederea programării; logigramă. II. s. f. 1. știință a demonstrației care studiază formele și legile gândirii, ale raționării corecte. ♦ ~ simbolică (sau matematică) = ramură a logicii care folosește în cercetare procedeul logico-matematic; logistică; ă științei = disciplină care cercetează produsele activității științifice; ipoteze, teorii, concepte etc. 2. gândire justă, raționament corect, temeinic. 3. cerință firească, temei, rațiune. (< fr. logique) Vezi definitia »

AEROFILATÉLIC, -Ă, aerofilatelici, -ce, adj. Referitor la aerofilatelie, de aerofilatelie. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérophilatélique. Vezi definitia »

GEOLÓGIC, -Ă, geologici, -ce, adj. Care aparține geologiei, privitor la geologie. ♦ Străvechi. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géologique. Vezi definitia »