lostopán (lostopáni), s. m. – Bulgăre, cocoloș. – Var. lostopană. Origine necunoscută. În Moldova. Der. din rus. loskut „bucată” (Cihac, II, 176) nu este convingătoare. Vezi definitia »

ROMÁN¹ s. n. lucrare, operă literară epică în proză, de mari proporții, care oglindește evenimente, episoade ale vieții unei societăți etc. ◊ (fig.) împletire de întâmplări cu multe episoade care par neverosimile; serie de aventuri extraordinare. (< fr. roman) Vezi definitia »

NAZOFARINGIÁN, -Ă adj. Referitor la nas și la faringe. [Cf. fr. naso-pharyngien]. Vezi definitia »

tălăbán, tălăbáni, s.m. (reg.) 1. persoană cu laba piciorului mare, care calcă apăsat. 2. om voinic, rezistent. Vezi definitia »

PIROMÁN, -Ă s. m. f. suferind de piromanie. (< fr. pyromane) Vezi definitia »