TENTACULÁT, tentaculate, s. n. (La pl.) Încrengătură de animale acvatice nevertebrate care se caracterizează printr-un aparat tentacular dispus în jurul gurii; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. – Din tentacul. Vezi definitia »

OCTROIÁT, -Ă adj. (Jur.; despre anumite acte, cărți) Acordat ca o favoare. [Pron. -tro-iat. / < fr. octroyé]. Vezi definitia »

NESATURÁT, -Ă, nesaturați, -ie, adj. (Despre un sistem fizico-chimic) Care conține în unul dintre constituenții săi o cantitate mai mică decât cantitatea corespunzătoare stării de saturație. ◊ (Despre combinații chimice organice) Care conține în moleculă legături duble sau triple. – Ne- + saturat. Vezi definitia »

AFOLÁT, -Ă adj. (Franțuzism) Înnebunit, ieșit din minți, care și-a pierdut cumpătul (de frică, de durere). [Cf. fr. affolé]. Vezi definitia »

MOZAICÁT, -Ă, mozaicați, -te, adj. Care a fost împodobit cu mozaicuri¹; care are aspect de mozaic¹. [Pr.: -za-i-] – V. mozaica. Vezi definitia »