Definita cuvantului viciu
VÍCIU s. n. 1. defect, imperfecțiune; lipsă. ♦ ~ de conformație = dispoziție anormală a unor părți sau organe ale corpului; diformitate fizică; (jur.) ~ de formă = greșeală în redactarea unui act, care îl face anulabil. 2. deprindere de a face fapte rele; obicei urât, patimă rea. (< fr. vice, lat. vitium)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu viciu
ROZÁRIU s.n. Culegere de rugăciuni pentru fecioara Maria. [Pron. -riu. / < lat.bis. rosarium, cf. it. rosario, fr. rosaire]. Vezi definitia »
MÓRFIU s. n. (Reg.) Morfină. [Pr.: -fi-u] – Din germ. Morphium. Vezi definitia »
ZBANGHÍU, -ÍE, zbanghii, adj. 1. (Despre ochi; p. ext. despre oameni) Sașiu. 2. (Despre oameni și despre manifestările lor) Neastâmpărat, flușturatic, zvăpăiat; aiurit. [Var.: spanchíu, -íe, șpanchíu, -íe adj.] – Cf. țig. bango „răsucit, strâmbat, schilodit”. Vezi definitia »
PLASMÓDIU, plasmodii, s. n. Masă plasmatică cu mai multe nuclee care nu are ca înveliș decât o membrană albuminoidă. [Var.: plasmodíe s. f.] – Din fr. plasmodie. Vezi definitia »
fachíu, fachíuri, s.n. (reg.) ștergar, cârpă purtată de bătrâne. Vezi definitia »