SUPRASATURÁȚIE s.f. 1. Stare a unei soluții în care concentrația substanței dizolvate la o anumită temperatură este mai mare decât cea corespunzătoare saturației. 2. (Fig.; fam.) Saturare, îndestulare, îmbuibare peste măsură. [Gen. -iei. / < supra- + saturație, după fr. sursaturation]. Vezi definitia »

PLANCTOLOGÍE s.f. Ramură a biologiei care studiază microorganismele acvatice din care este alcătuit planctonul. [Gen. -iei. / < fr. planctologie]. Vezi definitia »

EXTROFÍE, extrofii, s. f. Defect de conformație al unui organ care este astfel întors, încât fața sa internă devine externă. – Din fr. extrophie. Vezi definitia »

CRENOTERAPÍE s. f. ansamblu de metode terapeutice care utilizează apele minerale. (< fr. crénothérapie) Vezi definitia »

ABAGÉRIE, abagerii s.f. (reg.) Atelier sau industrie producătoare (de haine) de abá; prăvălie în care se vinde abá Vezi definitia »