REMONTÁNT, -Ă adj. 1. care întărește. 2. (despre plante) care înflorește de mai multe ori în perioada de vegetație. (< fr. remontant) Vezi definitia »

AMENAJAMÉNT s. n. 1. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor. ◊ lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate. 2. (rar) organizare. 3. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului. (< fr. aménagement) Vezi definitia »

EVÉNT² s. n. deschizătură simplă sau dublă a foselor nazale la cetacee, situată pe vârful capului. (< fr. évent) Vezi definitia »

-MÁNT Element secund de compunere savantă cu semnificația „ghicitor”. [< it. -mante, cf. gr. mantis – ghicitor]. Vezi definitia »

OCURÉNT, -Ă adj. 1. care survine la un moment dat. 2. (despre unități lingvistice) care se întâlnește într-un text. (< fr. occurrent, lat. occurrens) Vezi definitia »