Definita cuvantului norocire
NOROCÍRE, norociri, s. f. (Pop.) Faptul de a noroci; p. ext. noroc. – V. noroci.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu norocire
SUBEXPÚNERE s. f. Expunere la lumină a materialelor fotosensibile un timp mai scurt decât cel necesar pentru obținerea unei imagini clare. – Sub1- + expunere. Cf. fr. sous-exposer. Vezi definitia »
reprezentare printr-un enunt a unei parti dintr-un text Vezi definitia »
reîntoarcere, reîntoarceri s. f. (tox.) revenire treptată a unui toxicoman la o stare de normalitate, după dispariția efectelor drogului ingerat. Vezi definitia »
FRIGÁRE, frigări, s. f. 1. Vergea de fier sau de lemn ascuțită la un capăt, în care se înfige carnea spre a o frige deasupra jăraticului2; țiglă. ◊ Loc. adj. și adv. La frigare = fript în frigare deasupra jeraticului. 2. (Bot.; la pl.) Plantă erbacee din familia geraniaceelor, cu tulpina ramificată de la bază și acoperită cu peri lungi și aspri, cu flori mari violete-purpurii, folosită în medicina populară (Gerranium palustre). – Frige + suf. -are. Vezi definitia »
REPERCUTÁRE, repercutări, s. f. Acțiunea de a se repercuta și rezultatul ei. – V. repercuta. Vezi definitia »