FETÍD, -Ă adj. Cu miros greu, respingător. [< fr. fétide, cf. lat. foetidus]. Vezi definitia »

FONOGHÍD s.n. Mic aparat sonor portativ pus la dispoziția vizitatorilor unei expoziții, care conține (înregistrat pe bandă de magnetofon) o descriere a sălilor acesteia. [Cf. fr. phonoguide]. Vezi definitia »

CRICOÍD, -Ă adj. (Despre unul din cartilajele laringelui) În formă de inel. [Pron. -co-id. / < fr. cricoïde, cf. gr. krikos – inel, buclă, eidos – formă]. Vezi definitia »

DACTILOÍD, -Ă adj. (Biol.) În formă de deget. [Pron. -lo-id, pl. -izi, -ide. / cf. gr. daktylos – deget, eidos – aspect]. Vezi definitia »

blid (blíde), s. n. – 1. Vas, strachină. – 2. Paletă la roate de moară. – Mr. blid. Sl. bljudŭ, bljudo, bljuda (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Fremdw., 78), cf. bg. bljudo, sb. bljuda, alb. bljudë (G. Meyer 40). – Der. blidar, s. m. (olar); blidar, s. n. (dulap de bucătărie). Vezi definitia »